Băncile către Protecția Consumatorului: Nu ne îmbogățim pe spinarea clienților cu credit când se apreciază monedele

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a solicitat joi băncilor care au în portofolii credite în franci elvețieni, printr-un comunicat, să transmită concret ce soluții au pentru clienții care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condițiile în care aceștia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elvețiene.

„Ne referim la soluții care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluții pe termen scurt. Ne dorim soluții care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creșterii valorii CHF. Creșterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituțiilor financiar bancare și prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluții imediate din partea instituțiilor de creditare”, se spune în comunicatul ANPC.

CPBR și-a exprimat vineri, printr-o scrisoare deschisă către ANPC, surprinderea față de concluzia instituției.

Din CPBR fac parte Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit‐Țiriac Bank, ING Bank România și Volksbank România, deținând în total jumătate din activele sistemului bancar din România.

Astfel, reprezentanții acestor bănci punctează că este greșită interpretarea potrivit căreia instituțiile de credit ar avea de câștigat în urma aprecierii francului elvețian în raport cu leul de la clienții cu credite în această monedă.

„Practic, de aici poate rezultă nici mai mult nici mai puțin decât că băncile se îmbogățesc pe spinarea debitorilor atunci când monedele străine în care au acordat credite (euro, dolar SUA, CHF etc.) se apreciază față de leu (sau leul se depreciază față de acestea), fapt care este fals”, se menționează în scrisoarea CPBR.

Organizația subliniază că, pentru a acordă credite în valută, băncile sunt obligate prin reglementări BNR și norme interne de risc să asigure finanțare în aceeași valută (sub formă de depozite sau linii de finanțare din piață interbancară). Astfel, activele și pasivele lor în acea valută urmând direcția pieței, impactul cursului de schimb este nul.

„Mai mult, orice plată efectuată de bănci pentru finanțările pe care și le asigura are loc la prețul pieței și de aceea încasarea ratelor creditelor acordate în trecut la un alt curs decât cel al pieței ar conduce la pierderi semnificative pentru bănci”, mai precizează patronatele bancare.

Totodată, în scrisoare se menționează că băncile membre ale CPBR care au acordat credite în franci elvețieni (Raiffeisen Bank și Volksbank) sunt conștiente de situația dificilă a clienților în urma aprecierii francului elvețian și că au început deja „să propună soluții individuale, bilaterale, în funcție de situațiile clienților și a băncilor deopotrivă, în condițiile date și în spiritul legilor și al normelor și directivelor naționale și europene”.

Pe de altă parte, ANPC cere o soluție legislativă pentru problemele debitorilor cu credite în franci elvețieni, prin care să se impună împărțirea riscurilor între clienți și bănci, dar și soluții concrete pe termen lung din partea băncilor.

„Pentru a stabili un echilibru între drepturile și obligațiile părților, apreciem că este necesară o soluție legislativă prin care să se impună împărțirea riscurilor și aplicarea principiului echității. Însă, până la implementarea soluțiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariția unor fenomene sociale grave”, se arată ân comunicatul transmis joi de ANPC.

Protecția Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conștientizarea riscului pe care și-l asumă, precum și cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

„Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relația dintre bănci si consumatori în contextul legislației în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori”, a afirmat în comunicat președintele ANPC, Marius Dunca.

Instituția vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienții băncilor.

„Întotdeauna se aduce în discuție riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din țară etc, niciodată nu se vorbește despre ce se întamplă cu consumatorii români și familiile acestora – faptul că rămân fără locuință și fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului”, a precizat Dunca.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvețieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la șase bănci. În total, 14 instituții de credit au acordat finanțări în franci elvețieni.

Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanțurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească și 2% la OTP Bank.

Până în prezent, opt instituții de credit au anunțat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

Cursul francului elvețian anunțat de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii se află în scădere cu 6,3 bani.

Referința francului elvețian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

Francul elvețian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe ședințe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveției.

La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% față de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveției de a renunța la plafon.

În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referința BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunțul Băncii Elveției.